Manipularea mass media

6 07 2012

Cea mai eficientă tehnică de manipulare pe scară largă este reprezentată de controlul informaţiei. Rescrierea istoriei, cenzurarea ştirilor, dezinformările, falsificarea realităţii sunt doar câteva dintre procedeele avute în vedere de către cei care se ocupă cu controlul informaţiei. Principalul suport prin care se pun în practică asemenea strategii de influenţă este mass-media. Dacă în sistemele totalitare mijloacele de informare erau controlate strict de la Centru, în democraţiile emergente şi mai ales în cele deja consolidate, manipularea mass-media implică elaborarea unor strategii extrem de complicate şi subtile, dar cu o forţă extraordinară de influenţare a opiniei publice, deoarece omul de rând s-a obişnuit să creadă în imparţialitatea ziariştilor. Pentru a vedea la ce grad de sofisticare au ajuns artizanii manipulării îndomeniul mass-media, redăm mai jos dezvăluirile făcute în 1994 de Yohanan Ramati, directorul unui institut de studii strategice din Israel: Jerusalem Institute for Western Deffence, dezvăluiri apărute în publicaţia new-yorkeză Mainstream. Ramati arată cum se construieşte, la nivelul mentalităţii colective, imaginea unor întregi popoare sau etnii, cu consecinţe politice şi istorice incalculabile. După părerea lui Y. Ramati, mediatizarea internaţională a războiului civil din Iugoslavia a înfăţişat enormele pierderi şi suferinţe înregistrate de toate părţile implicate în conflict, dar, continuă el, cu diferenţieri semnificative. Astfel suferinţele musulmanilor erau prezentate, de regulă, cu cele mai multe detalii, în timp ce suferinţele croaţilor erau abia menţionate, iar cele ale sârbilor nici măcar nu erau amintite. În mass-media occidentală, în cea din ţările islamice, ca şi în Israel ― observă Ramati ― apărea o puternică tendinţă de „injectare a urii” prin manipularea propagandistică a mass-media. De regulă, în presa scrisă sau la televiziune apăreau femei, copii ori bătrâni din Sarajevo ― dar numai din cartierele musulmane ― răniţi, sângerând abundent, pe fundalul sonor al răpăitului de mitraliere şi al bubuiturilor de tun. Niciodată însă nu erau prezentaţi copii, femei sau bătrâni, în exact aceeaşi situaţie, din partea sârbă a Bosniei. Nici rănile femeilor, nici ale copiilor croaţi nu-şi găseau, de regulă, spaţiu, dacă acestea erau rezultatul bombardamentelor sau tirurilor musulmane. Această selectivitate, spunea Ramati, „era de departe prea evidentă pentru a fi rodul întâmplării”. Fiind vorba aşadar de o acţiune concertată, următoarea întrebare care s-a pus a fost: „Cine susţinea financiar şi dirija din umbră toată acea manipulare internaţională a mass-media şi a opiniei publice, astfel ca, în SUA, Marea Britanie sau Franţa să se creeze un curent favorabil constituirii unui al doilea stat musulman în Balcani? ” Ramati oferă în acest sens exemplul companiei „Ruder & Finn Global Political Affairs”. Obiectul companiei este oarecum neobişnuit, cel puţin pentru marele public: manipularea imaginii unor conflicte internaţionale, a imaginii unor popoare şi etnii, prin intermediul mass-media, în funcţie de interesele clientului. Pentru a-şi argumenta afirmaţiile, Ramati a citat un interviu absolut senzaţional acordat de însuşi James Harff, directorul al „Ruder & Finn…” lui Jacques Merlino, la Paris, în octombrie 1993…

Harff: Timp de optsprezece luni, noi am lucrat pentru Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, ca şi pentru opoziţia din provincia Kosovo. În această perioadă am avut multe succese, creând clienţilor o formidabilă imagine internaţională. Intenţionăm, de altfel, să obţinem toate avantajele şi să dezvoltăm înţelegeri comerciale cu aceste ţări. Viteza este esenţială pentru ca faptele, favorabile clienţilor noştri, să fie sădite în conştiinţa opiniei publice. Contează doar prima afirmaţie. Retractările ulterioare nu au nici unefect.

Merlino: Cât de des recurgeţi la intervenţii pe lângă oficialităţi?

Harff: Cantitatea nu e importantă. Trebuie doar să intervii la momentul oportun şi pe lângă cea mai potrivită persoană. Din iunie până în septembrie (1993) noi am organizat treizeci de întâlniri cu agenţiile de presă importante, ca şi întâlniri între oficialităţile bosniace cu Al Gore, Lawrence Eagleburger, precum şi cu zece senatori influenţi, printre care George Mitchell şi Robert Dole. De asemenea, am expediat în exclusivitate treisprezece ştiri de ultimă oră, treizeci şi şapte de faxuri cu informaţii de ultim moment, am trimis şaptesprezece scrisori oficiale şi opt rapoarte. Am mai dat douăzeci de telefoane personalului de conducere de la Casa Albă şi alte vreo sută la ziarişti, editori, comentatori de politică externă şi altor  persoane influente din mass-media internaţională.

Merlino: De care dintre realizările dvs. sunteţi cel mai mândru?

Harff: Faptul de a fi atras de partea noastră opinia publică evreiască. Aceasta era o chestiune vitală, fiindcă dosarul afacerii era periculos, privit din acest unghi. Pentru că preşedintele Tudjman (al Croaţiei), de pildă, a fost dur la adresa evreilor în cartea sa „Ţara făgăduinţei şi realitatea istorică”. Cine citea această carte l-ar fi putut acuza foarte uşor de antisemitism. Nici în Bosnia lucrurile nu stăteau mai bine. Preşedintele Izetbegovici susţinea cu ardoare crearea acolo a unui stat fundamentalist islamic, în cartea sa intitulată „Declaraţia islamică”. Dincolo de asta, trecutul Croaţiei şi al Bosniei este puternic marcat de un autentic şi crud antisemitism. Zeci de mii de evrei au fost exterminaţi în lagărele croate. Aşa că era foarte normal ca organizaţiile evreieşti şi intelectualii să fie ostili croaţilor şi bosniacilor. Misiunea noastră era să schimbăm această atitudine. Şi am reuşit de minune. La începutul lui iulie 1992, publicaţia new-yorkeză „Newsday” a lansat afacerea cu lagărele (sârbe) de concentrare. Am sărit imediat să exploatăm momentul. Aşa că am contactat pe loc trei dintre cele mai mari organizaţii evreieşti din America ― Liga B’nai B’rith contra defăimării, Comitetul evreiesc american şi Congresul american-evreiesc. În august, le-am sugerat acestor organizaţii influente să publice un avertisment în „New York Times” şi să organizeze demonstraţii în faţa ONU. A fost o lovitură de proporţii. Când organizaţiile evreieşti au trecut de partea bosniacilor musulmani am putut, cu mare uşurinţă, să-i identificăm pe sârbi cu naziştii în mintea oamenilor. Nimeni nu înţelege nimic din ceea ce se întâmplă în Iugoslavia. Marea majoritate a americanilor se întreabă, probabil, în care parte a Africii se află Bosnia. Dar noi, dintr-o singură mişcare, am fost în stare să le prezentăm o poveste simplă, cu „băieţi buni” şi cu „băieţi răi”, care pe urmă a funcţionat aproape de la sine. Imediat s-a observat o schimbare clară în limbajul presei, care a început să exploateze concepte cu o înaltă încărcătură emoţională, de genul „purificare etnică”, „lagăre deconcentrare”, concepte ce evocau oamenilor imaginile Germaniei naziste şi ale camerelor de gazare de la Auschwitz. Schimbarea în acest registru emoţional a fost atât de puternică, încât nimeni nu a mai îndrăznit după aceea să meargă contra curentului.

Merlino: Dar când făceaţi toate acestea, nu aveaţi nici o dovadă că ceea ce spuneaţi era adevărat. Aveaţi doar un singur articol, din „Newsday”!

Harff: Treaba noastră nu e să verificăm informaţiile. N-avem logistică  pentru asta. Sarcina noastră este doar să accelerăm răspândirea informaţiilor favorabile nouă. Noi nu confirmam deloc existenţa lagărelor morţii în Bosnia, noi doar făceam cunoscut ce afirma „Newsday”.

Merlino: Sunteţi conştient că v-aţi asumat o responsabilitate imensă?

Harff: Suntem profesionişti. Trebuia să facem ceva şi am făcut. Nu suntem plătiţi să fim morali.


Acțiuni

Information

4 responses

6 07 2012
lazard

Bun articol si am inteles din exemple ce si cum !
Pe cand un articol despre manipulari de la noi deoarece incepand cu antena 3 si terminind cu otv sa spunem,si noi romanii santem manipulati la sange!

7 07 2012
ficeac

Urmeaza. Nu doar cu mass media…

17 06 2015
gogu pardalian

Exista un ziarist roman care a fost (de la inceput) pe frontul din Iugoslavia. Nu doar prin hotelurile pline cu ziaristi care cumparau casete video si le vindeau ca opere proprii. A comentat la momentul respectiv, bine argumentat. Daca mai tin bine minte a explicat si etapele manipularii mass media internationale. Se pare ca a atras atentia si… peste citiva ani l-am reintilnit intr-o functie superioara. Ceva prin constructii, amestecat de ciment sau ceva de genul. Un idiot, ca daca se stia descurca, dadea lectii de libertate si democratie de prin parlament sau pe la vreo televiziune.

17 06 2015
ficeac

Desi nu stiu la cine va referiti, nu am fost in Iugoslavia, dar cunosc cativa ziaristi autentici care au fost pe fronturile de lupta, mi se pare nedrept ce spuneti. In Romania actuala au ramas doar cateva oaze de jurnalism autentic, restul e subordonat grupurilor politico-economice finantatoare (mai multe amanunte puteti gasi in cartea mea Tehnicie de manipulare, editia a saptea – atentie cea rescrisa aproape in intregime dupa 18 ani de la prima aparitie si consistent adaugita – e adevarat cam greu de procurat, eventual doar on-line de la editura CH Beck). Ca urmare, ziaristii autentici au rezistat mult mai greu in presa actuala, multi dintre ei find nevoiti sa-si asigure mijloacele de subzistenta in diverse alte locuri. Exemplul dureros pentru mine este Romania libera, care, dupa succesul actiunii de distrugere a ei, pentru ca ziaristii de acolo nu puteau fi cumparati, a lasat pe drumuri peste o suta de jurnalisti autentici. Unii dintre ei au reusit sa-si gaseasca de lucru la alte publicatii, dar majoritatea nu mai activeaza in presa. Pacat, dar asta este Romania actuala. Cat priveste chestiunea cu dat lectii in Parlament, mi se pare o gluma. Cine, cum si de ce ajunge in Parlament?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: