Manipulări electorale: “Draga Stolo” şi lacrimile lui Traian Băsescu

19 07 2012

Am găsit pe site-ul institutului “Ovidiu Şincai” (al PSD) o postare din 2004 privind celebrul episod cu “Dragă Stolo”. Am selectat fragmentele relevante, textul fiind mult mai lung. Nu ştiu cine a făcut analiza, dar a fost făcută după ce Traian Băsescu a câştigat alegerile. Nu ştiu dacă PSD a învăţat ceva din acest episod. Se pare că nu. Oricum, strict din punctul de vedere al profesionalismului demonstrat de strategii unei campanii electorale este o realizare remarcabilă. Fireşte, au avut şi avantajul de a face campania unui personaj politic cu o capacitate nativă de influenţare a maselor ieşită din comun.

Dacă analiza este părtinitoare sau nu, rămâne să decideţi dvs.

 

În campania electorală pentru alegerile parlamentare şi prezidenţiale din anul 2004 actorii politici au recurs şi la manipulări atipice. Retragerea intempestivă a lui Theodor Stolojan din cursa prezidenţială este un exemplu semnificativ. Potrivit sondajului CURS realizat în perioada 23-28 septembrie 2004, Theodor Stolojan era creditat 9 procente dintre opţiunile de vot în urma contracandidatului său. Anumite elemente indică faptul că retragerea lui Stolojan a fost o decizie pregătită cu atenţie, menită a polariza, prin manipulare, simpatia publică spre Alianţa D.A.:

• Anunţul de retragere din competiţia electorală a lui Theodor Stolojan a fost realizat într-o sâmbătă, primind un caracter extraordinar. Electoratului i-a fost astfel indusă impresia că starea de sănătate a candidatului este atât de proastă încât pasul nu mai admite amânare;

• Anunţul de retragere nu a fost motivat prin explicaţii medicale precise, menţinându-se ambiguitatea asupra stării reale de sănătate  şi a cauzelor îmbolnăvirii. S-a motivat că se doreşte menţinerea discreţiei absolute asupra bolii, ceea ce a mărit nivelul de compasiune publică faţă de presupusul bolnav şi faţă de prietenii săi politici. Electoratul era făcut complice onorabil la un pretins act de respect al intimităţii, fiind plasat în subconştient pe o poziţie de solidaritate umană cu Theodor Stolojan;

• În cadrul conferinţei de presă susţinute de Theodor Stolojan a participat şi soţia sa, anterior foarte discretă pe scena publică. Este un alt element menit a indica gravitatea bolii fostului lider al PNL şi de a întări, astfel, compasiunea publicului. Electoratul era invitat nu doar să asiste la un eveniment politic ci şi să participe la o întrunire  de familie, o familie greu încercată;

• Alături de familia Stolojan  a fost prezent şi Traian Băsescu. Starea de tensiune a fost mărită de izbucnirea în plâns a acestuia. Analiza fotografiilor făcute la conferinţa de presă la care s-a anunţat retragerea, analiză realizată după consumarea evenimentului pune în evidenţă, însă, manipularea: initial se poate observa pe chipul lui Traian Băsescu amestecul dintre un zâmbet poate involuntar, dar satisfăcut şi pregătirea pentru momentul următor, reflectat de imaginile în care îl va ridica pe Stolojan de pe scaun şi va izbucni în plâns. Rostul scenei plânsului era de a da un dramatism şi o autenticitate cât mai mari ieşirii din cursă a lui Stolojan, pentru a atrage simpatia publicului către noul candidat prezidenţial, Traian Băsescu. Trecerea atât de rapidă de la o stare la alta indică ori o gravă instabilitate psihică ori o terifiantă abilitate manipulatorie. În memoria colectivă, însă, a rămas doar scena plânsului. Electoratul a tras concluzia că Traian Băsescu este un om sensibil, sincer, care, departe de a se bucura de avantajul creat lui prin retragerea co-preşedintelui AD.A., suferă de necazul acestuia. Această suferinţă, împărtăşită de mulţi concetăţeni emoţionaţi era şi garanţia că modelul înaintaşului, idealizat prin prisma dispariţiei lui de pe scena politică în condiţii dramatice, va fi continuat. „Naţia” plângea împreună cu Traian Băsescu, unită în simţiri cu el. Se răspundea astfel inclusiv aşteptărilor populare privind apariţia liderului providenţial, întărind mitul rolului mesianic al lui Traian Băsescu. Pe această cale, în percepţia publică urna de vot era înlocuită cu condica de condoleanţe… politice. Descoperirea ulterioară a manipulării a fost tardivă;

• După anunţul retragerii din cursa prezidenţială, Theodor Stolojan şi soţia sa au plecat în grabă din România, pentru a nu putea fi chestionaţi asupra stării reale de sănătate. Pentru public asta a confirmat, însă, gravitatea suferinţei care reclama un tratament urgent şi special, în afara spaţiului naţional;

• Acţiunea de manipulare a opiniei publice a continuat a doua zi, când Traian Băsescu a declarat că, de fapt, Theodor Stolojan nu s-a retras din cursa prezidenţială din motive de sănătate, ci pentru că ar fi fost „şantajat” de către PSD (Traian Băsescu afirma: „Stolojan nu are nevoie de intervenţie chirurgicală, nu este în situaţia de a fi operat; acum se află într-un loc liniştit, în natură… El era  şantajat cu trimiterea în presă a unor făcături”). Prin această declaraţie se dorea ca întregul capital de simpatie dobândit  ca urmare a retragerii intempestive a liderului liberal să fie transformat în ostilitate  şi ură faţă de reprezentanţii „sistemului ticăloşit”, adică faţă de PSD. Bucuria că idolul căzut nu fusese doborât de destinul implacabil  – deci, exista speranţa revenirii sale în politică – se îmbina cu ura iraţională dar benefică electoral, împotriva celor care îl „îmbolnăviseră”;

• Momentul acuzaţiilor la adresa PSD a fost şi prilejul cu care Traian Băsescu şi-a anunţat intrarea în campania electorală prezidenţială. Traian Băsescu încerca să dea o lovitură de imagine, profitând astfel de capitalul de simpatie publică faţă de boala lui Stolojan, de ura faţă de partidul acuzat că îi provocase boala, precum şi de vizibilitatea foarte mare creată de mass-media acelui eveniment. Ulterior, teza „şantajului” a fost nuanţată de către Traian Băsescu, sau pur şi simplu negată de către Mona Muscă şi Călin Popescu-Tăriceanu, aceştia din urmă afirmând că Theodor Stolojan „nu este un om şantajabil”. Această teză îşi produsese, însă, efectul electoral scontat. În mintea alegătorului mediu, grăbit şi neatent, imaginile se cumulează, nu se coroborează. Aşa se face că fapte care nu pot exista împreună în viaţa reală – retragerea pe caz de boală, retragerea pe motiv de şantaj, îmbolnăvirea prin şantaj a unei persoane care nu avea vulnerabilităţi spre a fi şantajată – s-au asociat în imaginaţia multor români determinând o anumită opţiune de vot favorabilă manipulatorului.


Acțiuni

Information

One response

16 11 2012
adriana

In ianuarie 2012,lumea de la UNIVERSITATE, uitase scena mizerabila.Este o ”boala grava” uitarea factorilor si mijloacelor de manipulare ce au dus la decaderea populatiei si a tarii. partea dureroasa a ”bolii”,scoate in evidenta ce-i mai urat in mintea si inima unor concetateni:hotia,crima,minciuna,lasitatea.Daca la ”sondaje,apar multumitii”, cam stim ce insi avem printe noi.Suntem pe o partie de schii fara drum de intoarcere,iar alunecarea continua incet si sigur.La conducere avem: incultura, lipsa respectului fata de vita, lipsa educatiei si a sanatatii .OARE NOI, PARINTII DE ASTAZI SI VOI COPII-PARINTII DE MAINE, VOM MAI IMBATRANII FRUMOS?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: