Roşia Montană şi manipulările

23 09 2013

Scandalul Roşia Montană continuă şi acuzaţiile de manipulare curg dintr-o parte şi din cealaltă. Una dintre metodele prin care putem afla dacă suntem manipulaţi este „identificarea discontinuităţilor”. Adică atunci când avem senzaţia că „ceva nu se potriveşte”, că nu este în acord cu bunul simţ, cu argumentaţia logică, când nu se potriveşte cu ceea ce ştim deja (cunoştinţele acumulate de-a lungul timpului de fiecare dintre noi), este cazul să încercăm să „citim printre rânduri”. Spre exemplu, ce cred eu că „nu se potriveşte” în tot acest scandal?

1. „Trebuie să încurajăm mineritul”. De acord, dar cine ne împiedică sau ne-a împiedicat până acum s-o facem IN BENEFICIUL STATULUI ROMÂN? Ce strategie naţională avem şi cum a fost ea aplicată? Cum a fost aruncată în insolvenţă Minvest, care avea licenţa de exploatare pentru unul dintre cele mai bogate zăcăminte auro-argentifere din Europa şi cine se face vinovat? Încă nu avem răspunsuri concludente. Mai mult şi mult mai important, cred că o ţară care doreşte relansarea economică nu trebuie să se axeze pe exploatarea intensivă şi fără nici un control a resurselor naturale (cum facem noi cu petrolul, acum cu gazele de şist, cu aurul etc.), ci spre industriile şi ramurile economice generatoare de cât mai multă plus valoare, care să înglobeze inteligenţa românească, tehnologii de ultimă oră, să dezvolte şi pe orizontală nenumărate companii etc. Exploatarea sălbatică a resursellor e caracteristică ţărilor subdezvoltate, regimurilor coloniale, nu unor ţări care doresc o dezvoltare economică rapidă şi durabilă. În plus, într-o lume unde resursele naturale se epuizează rapid, explotarea acestora trebuie făcută doar în cazuri speciale, în cadrul unor strategii complexe pe termen lung, nu doar pentru a acoperi foamea de bani conjuncturală a unor guverne măcinate de corupţie şi de incompetenţă. România este una dintre cele mai bogate ţări europene în resurse naturale, dar cu oameni săraci, nu pentru că n-am exploata la maximum respectivele resurse, ci pentru că ele au fost şi sunt prăduite cu o ferocitate inimaginabilă.

2. „Trebuie să asigurăm locuri de muncă”. De acord, dar cine îi împiedică şi i-a împiedicat pe decidenţii politicii din ultimul sfert de veac să elaboreze şi să aplice strategii economice complexe şi sustenabile în măsură să dezvolte cât mai multe alternative de dezvoltare economică îndeosebi pentru „zonele monoindustriale”, să încurajeze iniţitiva privată şi investiţiile străine serioase. Investitorii străini serioşi evită România, NU pentru problemele de la Roşia Montană, ci din cauza CORUPŢIEI şi a INSTABILITĂŢII LEGISLATIVE, din cauza INCERTITUDINILOR privind REGIMUL PROPRIETĂŢII şi a LIPSEI INFRASTRUCTURII. În schimb roiesc tot felul de „ţepari strategici” care dau tunul şi apoi pleacă lăsând un dezastru şi mai mare. Si ce locuri de muncă se asigură la Roşia Montană în mod real? Câte şi pentru cât timp? Cum rămâne cu „zona monoindustrială”? Alte întrebări fără răspunsuri concludente.

3. Dacă nu dăm legea pentru RMGC „statul va plăti două miliarde de dolari”, spune premierul !!! Pe ce se bazează? De unde a scos aceste cifre şi de ce trebuie să plătim NOI? O tehnică de manipulare emoţională foarte eficientă este inocularea FRICII. Oare aici nu avem de-a face cu aşa ceva? Aflăm că RMGC a investit deja 500 de milioane de dolari la RM şi că ar fi îndreptăţită să-şi ceară banii înapoi plus profitul estimat a fi pierdut daca legea nu se adoptă. ZĂU?! Pe ce bază? Este adevărat că a investit puternic, dar cine a verificat cheltuirea a 500 de milioane de dolari. În Bulgaria, cu suma respectivă se fac 250 de kilometri de autostrada (ca Bucureşti-Constanţa) – spun în Bulgaria unde nu se fură la greu, ca în România. Se pot compara investiţiile de la RM cu o autostradă precum cea menţionată? Iarăşi ni se vântură sume uriaşe pe care statul, adică NOi, TREBUIE să le plătească. Aşa cum a plătit şi la Bechtel fără să vedem vreo autostradă. A răspuns cineva pentru catastrofa de acolo? Va raspunde cineva dacă şi aici va rezulta o catastrofă?

4. Care este graba cu forţarea parlamentului de a adopta o lege profund neconstituţională? În România ultimului sfert de veac au fost numeroaser cazutri de legi „mafiote”, promovate doar pentru a da acoperire legală unor jafuri uriaşe. Este şi aici un caz similar? Dacă nu este, de ce această grabă, de ce această presiune asupra parlamentului să face ceva ce nu îi intră în atribuţii?

5. Protestatarii sunt manipulaţi de ONG-uri „finanţate din străinătate (de Soros)”. Orice ONG, prin statutul său de ONG, primeşte finanţări. Că unele pot fi interesate, că unele ONG-uri sunt „submarine” menite să torpileze anumite iniţiative ale societăţii civile, asta se întâmplă, dar SĂ NU PIERDEM DIN VEDERE FONDUL PROBLEMEI. Au dreptate protestatarii sau nu au? Acesta este fondul problemei. Problema cu „finanţarea” pare mai mult o altă tehnică de manipulare, respectiv „aruncarea de mize false”, astfel încăt atenţia opiniei publice să fie deviată de la chestiunile cu adevărat importante spre probleme periferice.

6. „Depinde doar de o semnătură ca RM să intre în patrimoniul UNESCO”. Mi se pare o altă „miză falsă”. Chiar de ar fi adevărat, FONDUL PROBLEMEI ESTE ALTUL: se pregăteşte o mare ţeapă sau nu:?

7. „Tehnologia respectă toate normele europene” versus „tehnologia este împotriva normelor europene”. N-am asistat la vreo dezbatere ştiinţifică între specilişti, ci doar la acuze şi polemici interminabile. Aici iarăşi poate fi o tehnică de manipulare numită „apelul la autoritatea aparentă”. Adică o autoritate în domeniu cică ar fi spus ceva şi noi toţi trebuie să credem fără a mai verifica dacă într-adevăr a spus ceea ce se pretinde, dacă a spus ceva, dar din context s-a scos doar ce e convenabil uneia sau alteia dintre părţi etc. Si apoi, iarăşi : NU ACESTA ESTE FONDUL PROBLEMEI. Fondul problemei este apetenţa decidenţilor politici de a da curs unor afaceri dezastruoase pentru România. Asta ESTE realitatea şi se pot da nenumărate exemple în acest sens.

Am schiţat doar câteava idei. Cu ajutorul dvs. unele pot fi dezvoltate, altele pot fi contracarate (cu argumente logic-demonstrative, pentru că şi aici, inevitabil se utilizează de către părţile interesate „atacul la persoană”). Voi reveni.


Acțiuni

Information

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: